Ingrediente
1 kg peste, 1/2 kg ciuperci, 100 ml untdelemn, 300 g rosii sau 200 ml suc de rosii, un virf de lingurita piper, o foaie de dafin, o ramura de cimbru, 100 ml vin, lamiie, marar sau patrunjel, sare.
Mod de preparare
Pestele curatat se asaza intreg intr-o tava smaltuita sau cratita, impreuna cu ciupercile bine spalate si taiate in felii mari in jurul lui, cu rosiile taiate in felii mai groase sau cu sucul de rosii, piperul, foaia de dafin, cimbrul,vinul si 3-4 felii de lamiie fara coaja alba (care amareste).Toate se presara cu o lingurita de sare si se pune untdelemnul.Tava se introduce in cuptor la foc submijlociu, unde se lasa cca o ora, ca pestele sa se friga incet; se stropesc cu sosul din cind in cind, atit pestele cit si ciupercile.Dupa ce s-a rumenit pe o parte, pestele se intoarce pe partea cealalta.Cind este gata, se serveste cald, cu ciupercile alaturi, ca garnitura, presarate cu marar sau patrunjel.
sâmbătă, 12 februarie 2011
JUMARI CU CIUPERCI
Ingrediente
3-4 oua, 100 g ciuperci, o ceapa mica, 50 g untdelemn sau unt, patrunjel, sare, piper.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste 1/2 min in untdelemn si apoi se adauga ciupercile bine spalate, taiate in felii, un virf de lingurita cu sare si un vrf de cutit cu piper. Se fierb inabusit cca 20 min la foc mic, pina cind scade complet apa ce o lasa si se inmoaie, si se lasa sa se raceasca. Ouale se bat cu furculita intr-o farfurie adinca, se adauga ciupercile, patrunjrlul taiat marunt, un virf de lingurita cu sare si un virf de cutit cu piper. Se prajesc in tigaie ce restul de untdelemn.
3-4 oua, 100 g ciuperci, o ceapa mica, 50 g untdelemn sau unt, patrunjel, sare, piper.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste 1/2 min in untdelemn si apoi se adauga ciupercile bine spalate, taiate in felii, un virf de lingurita cu sare si un vrf de cutit cu piper. Se fierb inabusit cca 20 min la foc mic, pina cind scade complet apa ce o lasa si se inmoaie, si se lasa sa se raceasca. Ouale se bat cu furculita intr-o farfurie adinca, se adauga ciupercile, patrunjrlul taiat marunt, un virf de lingurita cu sare si un virf de cutit cu piper. Se prajesc in tigaie ce restul de untdelemn.
CLATITE UMPLUTE CU CIUPERCI
Ingrediente
500 g ciuperci, 50 g ceapa, 50 ml untdelemn, 50 ml vin, o foaie dafin, 200 ml smintina, 50 g parmezan sau cascaval ras, marar sau patrunjel, piper, sare.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste , un minut, in untdelemn, adaugind apoi, ciupercile bine spalate si taiate felii, 1/2 ligurita de sare, un virf de cutit cu piper, foaia de dafin si vinul.Se calesc acoperite, pina cind scade apa ce o lasa si se moaie; daca este nevoie, se adauga cite putina apa, pina cind se fierb bine.Cind vor fi gata, trebuie sa fie bine scazute.Cratita se ia de pe foc, se adauga mararul sau patrunjelul, sau din ambele si smintina, amestecindu-se bine.Clatitele pastrate calde se umplu cu aceasta compozitie, impachetindu-le ca sarmalele.Se asaza intr-un vas termorezistent , uns cu unt si se presara cu cascaval.Vasul se introduce in cuptor cu 10 minute inainte de servirea clatitelor.
500 g ciuperci, 50 g ceapa, 50 ml untdelemn, 50 ml vin, o foaie dafin, 200 ml smintina, 50 g parmezan sau cascaval ras, marar sau patrunjel, piper, sare.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste , un minut, in untdelemn, adaugind apoi, ciupercile bine spalate si taiate felii, 1/2 ligurita de sare, un virf de cutit cu piper, foaia de dafin si vinul.Se calesc acoperite, pina cind scade apa ce o lasa si se moaie; daca este nevoie, se adauga cite putina apa, pina cind se fierb bine.Cind vor fi gata, trebuie sa fie bine scazute.Cratita se ia de pe foc, se adauga mararul sau patrunjelul, sau din ambele si smintina, amestecindu-se bine.Clatitele pastrate calde se umplu cu aceasta compozitie, impachetindu-le ca sarmalele.Se asaza intr-un vas termorezistent , uns cu unt si se presara cu cascaval.Vasul se introduce in cuptor cu 10 minute inainte de servirea clatitelor.
Ciuperci umplute
Ingrediente (pentru 4 persoane): 16 ciuperci mijlocii, 3 linguri ulei de masline, 2 felii de slaninuta afumata taiate cubulete, 30 g miez de paine (proaspat), un catel de usturoi zdrobit, 2 cepe verzi tocate marunt, 1/4 ceasca parmezan (cascaval) ras, 2 linguri patrunjel verde taiat foarte fin, un ou batut usor.
Mod de preparare: Se incinge cuptorul la 240?C. Se tapeteaza o tava mare (32x38 cm) cu o folie care se unge cu grasime. Palariile se asaza pe tava cu gura in sus, iar coditele se toaca marunt. Se incinge uleiul intr-o tigaie si se prajesc cubuletele de slaninuta circa cinci minute, la foc potrivit, amestecand din timp in timp. Se adauga coditele tocate si se prajesc si ele - cu capac - circa doua minute, la foc iute. Apoi se iau de pe foc. Se toarna compozitia intr-un castron, se adauga miezul de paine, usturoiul, ceapa, cascavalul, patrunjelul si oul batut si se amesteca bine. Se umplu ciupercile (palariile) cu amestecul preparat anterior, se baga la cuptor si se coc circa 12 minute, pana ce se rumenesc
Mod de preparare: Se incinge cuptorul la 240?C. Se tapeteaza o tava mare (32x38 cm) cu o folie care se unge cu grasime. Palariile se asaza pe tava cu gura in sus, iar coditele se toaca marunt. Se incinge uleiul intr-o tigaie si se prajesc cubuletele de slaninuta circa cinci minute, la foc potrivit, amestecand din timp in timp. Se adauga coditele tocate si se prajesc si ele - cu capac - circa doua minute, la foc iute. Apoi se iau de pe foc. Se toarna compozitia intr-un castron, se adauga miezul de paine, usturoiul, ceapa, cascavalul, patrunjelul si oul batut si se amesteca bine. Se umplu ciupercile (palariile) cu amestecul preparat anterior, se baga la cuptor si se coc circa 12 minute, pana ce se rumenesc
CIUPERCI CU MARAR
Ingrediente
1/2 Kg ciuperci, 100 ml untdelemn, o lingurita cu virf marar taiat marunt, o ceapa, 1/4 suc de rosii, piper, sare.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste in tot untdelemnul, 4-5 minute, cu o jumatate lingurita cu sare, la foc mic, pina cind scade apa ce o lasa si devine lucioasa, se adauga apoi ciupercile, sucul de rosii si un virf de cutit piper, lasindu-le sa fiarba la foc mic, acoperite, 30-40 minute si adaugind putina apa pina ce se moaie. Cind ciupercile sint fierte, sosul scazut numai cit sa le cuprinda si untdelemnul la suprafata, se adauga mararul si se sareaza dupa gust si, facultativ, se pun citeva picaturi de zeama lamiie. Se servesc reci, ca fel intii.
1/2 Kg ciuperci, 100 ml untdelemn, o lingurita cu virf marar taiat marunt, o ceapa, 1/4 suc de rosii, piper, sare.
Mod de preparare
Ceapa taiata marunt se caleste in tot untdelemnul, 4-5 minute, cu o jumatate lingurita cu sare, la foc mic, pina cind scade apa ce o lasa si devine lucioasa, se adauga apoi ciupercile, sucul de rosii si un virf de cutit piper, lasindu-le sa fiarba la foc mic, acoperite, 30-40 minute si adaugind putina apa pina ce se moaie. Cind ciupercile sint fierte, sosul scazut numai cit sa le cuprinda si untdelemnul la suprafata, se adauga mararul si se sareaza dupa gust si, facultativ, se pun citeva picaturi de zeama lamiie. Se servesc reci, ca fel intii.
BUDINCA DE CIUPERCI CU SOS ALB
Ingrediente
100 g faina, 100 g unt, margarina sau untdelemn, 250 ml lapte, 250 g ciuperci (orice varietate), 100 g brinza telemea, cascaval sau parmezan, 4 oua mari sau 5 mijlocii, marar, patrunjel, sare, un virf de cutit piper.
Mod de preparare
Ciupercile, bine spalate si stoarse putin, se trec prin masina de tocat.Intr-un castron de 3 l asezat pe foc, se pun untul si faina care se amesteca sa se infierbinte , un minut fara sa se coloreze; apoi, se stinge cu laptele fierbinte adaugat treptat, amestecind bine, ca sa nu se formeze cocoloase.Castronul se ia de pe foc, se pun imediat ciupercile, impreuna cu zeama care au lasat-o (cind au fost trecute prin masina de tocat), frunzele de marar si patrunjel taiate marunt si piperul.Cind sosul este aproape rece, se adauga galbenusurile si brinza rasa care si sareaza.Albusurile batute spuma se amesteca usor cu compozitia, numai prin rasturnare, cu telul si apoi se desarta intr-o cratita de 2 l, pregatita dinainte.Se coace 40-50 minute in tava cu apa fierbinte,introdusa din timp in cuptorul bine incalzit.Se serveste presarata cu parmezan sau cascaval.
100 g faina, 100 g unt, margarina sau untdelemn, 250 ml lapte, 250 g ciuperci (orice varietate), 100 g brinza telemea, cascaval sau parmezan, 4 oua mari sau 5 mijlocii, marar, patrunjel, sare, un virf de cutit piper.
Mod de preparare
Ciupercile, bine spalate si stoarse putin, se trec prin masina de tocat.Intr-un castron de 3 l asezat pe foc, se pun untul si faina care se amesteca sa se infierbinte , un minut fara sa se coloreze; apoi, se stinge cu laptele fierbinte adaugat treptat, amestecind bine, ca sa nu se formeze cocoloase.Castronul se ia de pe foc, se pun imediat ciupercile, impreuna cu zeama care au lasat-o (cind au fost trecute prin masina de tocat), frunzele de marar si patrunjel taiate marunt si piperul.Cind sosul este aproape rece, se adauga galbenusurile si brinza rasa care si sareaza.Albusurile batute spuma se amesteca usor cu compozitia, numai prin rasturnare, cu telul si apoi se desarta intr-o cratita de 2 l, pregatita dinainte.Se coace 40-50 minute in tava cu apa fierbinte,introdusa din timp in cuptorul bine incalzit.Se serveste presarata cu parmezan sau cascaval.
Spaghetti cu sos de rosii si ciuperci
Timp de preparare: cca 1/2 ora.
Cca 270 kcal/portii.
Se consuma cu salata mixta.
Ingrediente
250 g ciuperci champignons, mici
1 ceapa
3 l.s. unt
5-6 l.s. frunze de patrunjel, taiate marunt
500 g rosii taiate bucati (din conserva)
sare
piper negru macinat
putin zahar
400 g spaghetti
3 l.s. parmezan proaspat ras
Mod de preparare
1. Ciupercile se taie in fasii inguste. Ceapa se curata si se taie in cuburi. Ceapa, ciupercile si patrunjelul se calesc in 1+1/2 lingura de unt
aproximativ 5 minute.
2. Se adauga rosiile, se condimenteaza totul cu sare, piper si zahar. Sosul se lasa 1/4 ora sa fiarba sub capac.
3. In acest timp se fierb spaghetti 10-12 minute, apoi se lasa sa se scurga, se amesteca cu restul de unt si in final cu sos. Inainte de servire se
presara cu parmezan.
Cca 270 kcal/portii.
Se consuma cu salata mixta.
Ingrediente
250 g ciuperci champignons, mici
1 ceapa
3 l.s. unt
5-6 l.s. frunze de patrunjel, taiate marunt
500 g rosii taiate bucati (din conserva)
sare
piper negru macinat
putin zahar
400 g spaghetti
3 l.s. parmezan proaspat ras
Mod de preparare
1. Ciupercile se taie in fasii inguste. Ceapa se curata si se taie in cuburi. Ceapa, ciupercile si patrunjelul se calesc in 1+1/2 lingura de unt
aproximativ 5 minute.
2. Se adauga rosiile, se condimenteaza totul cu sare, piper si zahar. Sosul se lasa 1/4 ora sa fiarba sub capac.
3. In acest timp se fierb spaghetti 10-12 minute, apoi se lasa sa se scurga, se amesteca cu restul de unt si in final cu sos. Inainte de servire se
presara cu parmezan.
Salata de ciuperci (champignons)
Timp de preparare: cca 1/2 ora.
Cca 230 kcal/portie.
Se serveste cu paine alba proaspata.
Ingrediente
600 g ciuperci (din conserva)
125 g branza topita
300 g frisca (nebatuta)
sare
piper negru macinat
4 l.s. ceapa verde taiata in inele
6 l.s. tarhon taiat marunt
cateva fire de ceapa verde (partea verde) pentru ornat
Mod de preparare
1. Ciupercile se taie felii si se asaza in forma de solzi pe o farfurie.
2. Branza topita se zdrobeste cu o furculita. Frisca se bate scurt cu muxerul pana are consistenta unei creme.
3. Frisca se amesteca cu branza topita si se condimenteaza cu sare si piper. Verdeturile se incorporeaza in sosul astfel obtinut si mixtura se
toarna peste ciuperci. Salata se orneaza cu cateva fire de ceapa verde.
Recomandare
Feliile de ciuperci se pot stropi cu zeama de lamaie sa nu se inchida la culoare.
Cca 230 kcal/portie.
Se serveste cu paine alba proaspata.
Ingrediente
600 g ciuperci (din conserva)
125 g branza topita
300 g frisca (nebatuta)
sare
piper negru macinat
4 l.s. ceapa verde taiata in inele
6 l.s. tarhon taiat marunt
cateva fire de ceapa verde (partea verde) pentru ornat
Mod de preparare
1. Ciupercile se taie felii si se asaza in forma de solzi pe o farfurie.
2. Branza topita se zdrobeste cu o furculita. Frisca se bate scurt cu muxerul pana are consistenta unei creme.
3. Frisca se amesteca cu branza topita si se condimenteaza cu sare si piper. Verdeturile se incorporeaza in sosul astfel obtinut si mixtura se
toarna peste ciuperci. Salata se orneaza cu cateva fire de ceapa verde.
Recomandare
Feliile de ciuperci se pot stropi cu zeama de lamaie sa nu se inchida la culoare.
OMLETA CU CIUPERCI
Ingrediente
4-5 oua, 40-50 g unt si 50 ml untdelemn, sare piper, 100 g ciuperci, o ceapa de marime mijlocie, marar, patrunjel, 50 g branza telemea rasa sau cascaval ras.
Mod de preparare
Ciupercile, bine spalate, se taie in felii subtiri. Ceapa taiata marunt se caleste cu o lingura de untdelemn, un minut, la foc mic, apoi se adauga ciupercile, un virf de lingurita cu sare, un virf de cutit cu piper, lasandu-se sa fiarba acoperite, pana cand scade complet apa ce o lasa (se adauga cate putina apa daca este necesar ) si se inmoaie. Se aromeaza cu frunze de marar si patrunjel taiate marunt. Se pastreaza acoperite, pe un vas cu apa fierbinte. Omleta se pregateste ca si cea simpla, coapta in tigaie mijlocie de clatite, avand grija sa nu fie mai groasa de 2 cm (deoarece se va indoi in jumatate si, daca este groasa se va rupe). Se prajeste numai o parte, deasupra ramanand cremoasa (moale) de 1/2 cm. Se rastoarna ciupercile peste ea, se impatureste jumatate si se lasa sa alunece pe o farfurie; se presara cu branza telemea rasa sau parmezan ras si se serveste calda.
4-5 oua, 40-50 g unt si 50 ml untdelemn, sare piper, 100 g ciuperci, o ceapa de marime mijlocie, marar, patrunjel, 50 g branza telemea rasa sau cascaval ras.
Mod de preparare
Ciupercile, bine spalate, se taie in felii subtiri. Ceapa taiata marunt se caleste cu o lingura de untdelemn, un minut, la foc mic, apoi se adauga ciupercile, un virf de lingurita cu sare, un virf de cutit cu piper, lasandu-se sa fiarba acoperite, pana cand scade complet apa ce o lasa (se adauga cate putina apa daca este necesar ) si se inmoaie. Se aromeaza cu frunze de marar si patrunjel taiate marunt. Se pastreaza acoperite, pe un vas cu apa fierbinte. Omleta se pregateste ca si cea simpla, coapta in tigaie mijlocie de clatite, avand grija sa nu fie mai groasa de 2 cm (deoarece se va indoi in jumatate si, daca este groasa se va rupe). Se prajeste numai o parte, deasupra ramanand cremoasa (moale) de 1/2 cm. Se rastoarna ciupercile peste ea, se impatureste jumatate si se lasa sa alunece pe o farfurie; se presara cu branza telemea rasa sau parmezan ras si se serveste calda.
Ciuperci gratinate
Ingrediente (pentru 4 persoane): 1 kg ciuperci, 2 linguri zeama de lamaie, 600 g rosii (bine coapte), 2 cepe, 4 catei de usturoi, 4 linguri unt, o lingura faina, 100 g smantana, un ardei iute uscat, o lingurita oregano, o lingurita rozmarin (ambele uscate), sare, piper, 150 g branza topita, grasime pentru forma.
Mod de preparare: Se curata ciupercile, se taie felii si se stropesc cu zeama de lamaie. Rosiile oparite se curata de pielita si se taie cubulete. Ceapa si usturoiul curatate se toaca marunt. Intr-o tigaie mare se pune untul la-ncins si se calesc ceapa si usturoiul circa 5 minute, la foc mic (pana ce devin galbui). Se adauga ciupercile, se face focul mai mare si se prajesc si ele zece minute, pana ce li se evapora zeama si capata o culoare usor maronie. Se incinge cuptorul. Se pun si rosiile in tigaie si se lasa sa dea cateva clocote. Se amesteca faina cu putina apa rece si se toarna peste ciuperci, impreuna cu smantana. Se adauga oregano si rozmarin si se lasa sa fiarba cateva minute pana ce se ingroasa sosul. Se gusta de sare si piper. Se unge o forma (eventual de Jena), se toarna in ea ciupercile, iar peste ele se asaza branza taiata felii. Se baga la cuptor si se lasa sa se rumeneasca circa 15 minute. Se servesc imediat, cu paine alba.
Mod de preparare: Se curata ciupercile, se taie felii si se stropesc cu zeama de lamaie. Rosiile oparite se curata de pielita si se taie cubulete. Ceapa si usturoiul curatate se toaca marunt. Intr-o tigaie mare se pune untul la-ncins si se calesc ceapa si usturoiul circa 5 minute, la foc mic (pana ce devin galbui). Se adauga ciupercile, se face focul mai mare si se prajesc si ele zece minute, pana ce li se evapora zeama si capata o culoare usor maronie. Se incinge cuptorul. Se pun si rosiile in tigaie si se lasa sa dea cateva clocote. Se amesteca faina cu putina apa rece si se toarna peste ciuperci, impreuna cu smantana. Se adauga oregano si rozmarin si se lasa sa fiarba cateva minute pana ce se ingroasa sosul. Se gusta de sare si piper. Se unge o forma (eventual de Jena), se toarna in ea ciupercile, iar peste ele se asaza branza taiata felii. Se baga la cuptor si se lasa sa se rumeneasca circa 15 minute. Se servesc imediat, cu paine alba.
Ciuperci cu maioneza
•200 g de ciuperci, 2 oua, 100 ml ulei, zeama de lamaie, sare, piper, patrunjel.
•Ciupercile se spala, se taie felii subtiri si se fierb in apa cu sare. Se face o maioneza din
galbenusurile de oua si ulei. Se amesteca ciupercile racite si taiate marunt cu maioneza, se
adauga patrunjelul taiat marunt, sare si piper. Se orneaza cu frunzulite de patrunjel, jumatati de
masline sau cu fasii de albus de ou fiert, dupa fantezie.
•Ciupercile se spala, se taie felii subtiri si se fierb in apa cu sare. Se face o maioneza din
galbenusurile de oua si ulei. Se amesteca ciupercile racite si taiate marunt cu maioneza, se
adauga patrunjelul taiat marunt, sare si piper. Se orneaza cu frunzulite de patrunjel, jumatati de
masline sau cu fasii de albus de ou fiert, dupa fantezie.
Chec de ciuperci
Ingrediente :
3 cepe medii taiate cubulete
2 cutii ciuperci sau 450 g ciuperci proaspete
5 oua
5 linguri de faina
5 linguri de smintana
1 legatura mare de marar
3 linguri de ulei
sare si piper
Preparare : se curata si se spala ciupercile si ceapa. Apoi se taie cubulete.Se pun intr-un castron sau o tigaie suficient de mare si se calesc in ulei cu putina apa, pina se inmoaie si se evapora apa. Se potrivesc de sare si piper. Se lasa sa se raceasca. Se incalzeste cuptorul la foc potrivit. Se ung doua tavi de chec (cele mici) cu ulei si se tapeteaza cu faina. Se separa ouale. Se bat albusurile spuma. Ciupercile se amesteca cu galbenusurile, smintana si mararul tocat (sau patrunjel). Se adauga albusurile si faina. Se amesteca usor, de jos in sus pina se omogenizeaza, avind grija sa nu se lase. Se imparte compozitia in doua si se pune in tavi. Se da la cuptor aproximativ 50 de minute pina se rumeneste frumos. Primele 30 de minute nu se deschide cuptorul ca sa nu dea inapoi. Se lasa sa se raceasca si apoi se scoate din tava. Se pastreaza in frigider invelit in folie de plastic.
3 cepe medii taiate cubulete
2 cutii ciuperci sau 450 g ciuperci proaspete
5 oua
5 linguri de faina
5 linguri de smintana
1 legatura mare de marar
3 linguri de ulei
sare si piper
Preparare : se curata si se spala ciupercile si ceapa. Apoi se taie cubulete.Se pun intr-un castron sau o tigaie suficient de mare si se calesc in ulei cu putina apa, pina se inmoaie si se evapora apa. Se potrivesc de sare si piper. Se lasa sa se raceasca. Se incalzeste cuptorul la foc potrivit. Se ung doua tavi de chec (cele mici) cu ulei si se tapeteaza cu faina. Se separa ouale. Se bat albusurile spuma. Ciupercile se amesteca cu galbenusurile, smintana si mararul tocat (sau patrunjel). Se adauga albusurile si faina. Se amesteca usor, de jos in sus pina se omogenizeaza, avind grija sa nu se lase. Se imparte compozitia in doua si se pune in tavi. Se da la cuptor aproximativ 50 de minute pina se rumeneste frumos. Primele 30 de minute nu se deschide cuptorul ca sa nu dea inapoi. Se lasa sa se raceasca si apoi se scoate din tava. Se pastreaza in frigider invelit in folie de plastic.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CIUPERCI CARE CRESC IN FERME
Familia Pleurotus
Familia Agaricus
Lentinus Edodes (Shiitake)
ALEGEREA CIUPERCILOR PENTRU CRESTEREA IN FERMA DVS
CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS
Prelucrarea compostului
Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor
Insamantarea compostului cu miceliu
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
CRESTEREA CIUPERCILOR LENTINUS
Pregatirea si altoirea bustenilor
Cresterea ciupercilor
Recoltarea ciupercilor
Riscuri in cresterea ciupercilor
ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI
Furnizori de miceliu
Producatori si distribuitori de ciuperci
Documentatie pentru cresterea ciupercilor comestibile
INTRODUCERE
Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.
Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.
In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.
Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.
Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CIUPERCI CARE CRESC IN FERME
Vom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fiecare specie prezentam o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta temperatura.
FAMILIA PLEUROTUS
Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului.
Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta teperatura de pana la -20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o "membrana" care sa acopere lamele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii.
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C.
Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C
Pleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foarte bine la temperatura scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatura de fructificare: 14-20 gr C.
Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calitati culinare excelente chiar daca producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le detinem in momentul asta).
FAMILIA AGARICUS
In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza "button mushrooms". Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare.
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cuoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C.
Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de "bulgare de zapada" deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri de mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C
Agaricus Blazei esste de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai e cunoscuta sub denumirea de "God's mushroom", adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C
LENTINUS EDODES (SHIITAKE)
Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produse in cea mai mare cantitate in comparatie cu alte specii de ciuperci in lume.
O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata si este foarte rezistenta la boli si daunatori.
Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte, dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agaricus pe compost.
ALEGEREA CIUPERCILOR PENTRU CRESTEREA IN FERMA DVS
Pentru inceput trebuie sa stiti ca "semintele" ciupercilor numite miceliu este sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa "insamantati" pentru o noua generatie cu acesti spori."Semanta" trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci care o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu consultati Vanzatori de miceliu
Luati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciuperci pentru care au miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de fructificare, rezistenta la boli, puterea de productie si alte avantaje sau dezavantaje.
Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciupercile Lentinus sau una dintre ciupercile Pleurotus sau Agaricus.
CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS
Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului.
Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si care necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau "primordiile de fructificare", dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.
In continuare vom prezenta amanuntit fiecare etapa din cresterea ciupercilor Pleurotus si Agaricus.
Prelucrarea compostului
Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita eforturi din partea producatorului.
Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale:
* paie de grau, orz sau orez,
* balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena
* gainat solid
* balegar de porc uscat
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.
Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar.
Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree.
Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udata si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 3-4 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii.
Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 62-72 gr C.
Aceasta metoda de a prepara compostul este una dintre cele mai accesibile. In capitolul Alte metode de preparare a compostului puteti sa alegeti o alta metoda care credeti ca se potriveste mai bine afacerii dvs.
Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor
Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic.
In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna.
Insamantarea compostului cu miceliu
Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca 27-28 gr C. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca.
Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi "sapati" cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai "sapati" o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune.
O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. La fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei din surplus.
Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p.
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste si palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala.
Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%.
Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus.
Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile.
Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.
Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei.
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
Inainte golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urcat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost.
Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi.
In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.
Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.
CRESTEREA CIUPERCILOR LENTINUS
Din punct de vedere comercial trebuie subliniat succesul pe care aceste ciuperci il cunosc pe piata in ultima vreme. Astfel, daca Lentinus era apreciat cu precadere in zona asiatica, acum este una din ciupercile cu cea mai mare cautare in supermarheturile europene si americane. Succesul se poate explica atat prin calitatile ciupercii, dar mai ales prin usurinta cu care se adapteaza unui climat artificial.
Spre diferenta de ciupercile Pleurotus si Agaricus, ciupercile Lentinus au nevoie de un alt fel de suport organic pe care sa creasca. Ciupercile Lentinus prefera seva lemnului fata de compost pe post de hrana. Astfel pentru cresterea ciupercilor Lentinus aveti nevoie, pentru inceput de cel putin 100 busteni, sau, pentru o afacere ceva mai serioasa 2000 busteni cam de 1- 1,5 m lungime si intre 10 si 15 cm diametru. Acesti busteni vor fi insamantati cu miceliu si vom astepta ca miceliu sa "cucereasca" busteanul cu "radacinile" sale pentru ca sa creasca ciuperci bune pentru comercializare cam de 12-20 cm diametrul palariei. Ca si la ciupercile Pleurotus si Agaricus, partea de crestere efectiva a ciupercilor este usoara, partea grea este la pregatirea substratului nutritiv al ciupercilor. Atat obtinerea cat si pregatirea bustenilor este partea grea si necesita toata munca.
Odata ce aveti bustenii pregatiti si insamantati vor creste ciuperci timp de 3-5 ani.
Pregatirea si altoirea bustenilor
Ciupercile Lentinus cresc atat in mod natural cat si artificial pe trunchiurile copacilor. Pentru a simula conditiile salbatice de crestere a acestor ciuperci aveti nevoie de multe buturugi de 10-15 cm diametru si 1- 1,5 m lungime. Buturugile se prefera a fi de stejar, desi se pot creste si pe carpen, ulm, plop, salcam. De mentionat ca lemnul moale de pin sau brad nu poate fi folosit pentru cresterea ciupercilor precum si steajul rosu.
Buturugile ar trebui taiate toamna, iarna sau primavara, de preferabil intre octombrie si februarie. Depozitati buturugile pe un suport, nu lasati sa intre in contact cu murdarie. Puteti sa procurati buturugile din copaci taiati care nu au stat mai mult de 2 luni. Aveti grija ca scoarta copacului sa nu fie afectata la taiere.
Odata ce aveti cel putin 5000 buturugi pentru o afacere medie urmatorul pas ar fi sa gauriti buturugile. Altoirea buturugilor urmeaza la nu mai mult de 2 saptamani dupa ce au fost taiate. Aveti nevoie de un burghiu pentru a face gauri de 0,75 cm diametru si de 2,4 cm adancime. Faceti cam 20-30 gauri pe buturuga la distante de 15-17 cm intre ele pe lungime si 4-5 cm pe latime. In aceste gauri veti pune miceliul procurat cat incape. Pentru a va asigura ca pe bustean vor creste doar ciupercile Shiitake fara alti competitori pentru hrana cum ar fi bacterii sau alte ciuperci veti astupa gaurile cu ceara caldura. Aveti grija ca ceara sa nu fie fierbinte ca sa nu ia foc busteanul. Apoi insemnati pe bustean data altoirii.
Cresterea ciupercilor
Dupa altoire bustenii se vor pune intr-o zona umbrita. Umiditatea este deosebit de importanta pentru buna dezvoltare a ciupercilor si va trebui sa fie urmarita regulat.
Este important ca bustenii sa nu fie niciodata uscati, dar nici sa nu fie foarte umezi sa mucegaiasca. Va trebui asigurata o buna aerisire pentru a preveni mucegairea. In timpul incubatiei bustenii vor fi udati timp de 12 ore odata sau de doua ori pe luna, mai ales in perioadele secetoase din vara.
Prima productie de ciuperci va iesi in aproximativ 6-18 luni, urmand ca timp de 3-5 ani bustenii sa produca in mod constant ciuperci. Productiile cele mai bune vor fi obtinute in cel de-al doilea si cel de-al treilea an.
Recoltarea ciupercilor
Fructificarea se anunta prin niste mici inele albe de miceliu la capatul busteanului. In acest moment puteti sa aranjati busteanul putin inclinat sprijinit de ceva pentru a usura recoltarea productiei. Ciupercile pot fi fortate sa fructifice printr-o udare masiva. Daca cresteti ciupercile afara, fara incaperi cu incalzire, e mai bine sa asteptati ploile de primavara sau toamna. Daca doriti o productie buna tot timpul anului atunci ar trebui sa simulati in incapere temperatura si umiditatea specifica toamnei si primaverii.
Ciupercile ar trebui culese cand palaria este deschisa doua treimi. Culesul se face cu un cutit ascutit. Ciupercile proaspat culese pot fi tinute in cutii de carton nu mai mult de o luna la temperatura de 8-10 gr C. Puteti sa uscati ciupercile sau sa le taiati inainte de comercializare, dar veti primi pentru productia dvs un pret net sub cel obtinut pentru ciupercile proaspete.
Riscuri in cresterea ciupercilor
Producatorii care cresc ciupercile in natura direct pe copaci au raportat diversi factori de risc asociati cu cresterea ciupercile Lentinus. Aceste riscuri includ: vremea nefavorabila, imbolnavirea ciupercilor, poate chiar probleme pe piata deoarece in primavara si toamna, atunci cand cresc ciupercile pe piata pretul ciupercilor este relativ mic. Verile ploioase pot defavoriza productia de ciuperci, se prefera veri racoroase si uscate. Deasemenea verile lungi si uscate duc la o productie de calitate mai slaba.
Daunatorii ciupercile pot fi furnicile, veveritele, soarecii, diverse pasari sau chiar caprioarele. Deasemenea animalele care afecteaza coaja bustenilor dauneaza productiei de ciuperci.
Alte probleme ar putea sa apara din cauza miceliului de proasta calitate. Discutati cu vanzatorul de miceliu despre conditiile de temperatura si umiditatea care favorizeaza specia de ciuperci care ati cumparat-o.
ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI
Metoda II:
Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocata cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut.
Metoda III:
Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasari solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere. Pasteurizarea se face ca la in capitolul Prelucrarea compostului
Familia Agaricus
Lentinus Edodes (Shiitake)
ALEGEREA CIUPERCILOR PENTRU CRESTEREA IN FERMA DVS
CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS
Prelucrarea compostului
Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor
Insamantarea compostului cu miceliu
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
CRESTEREA CIUPERCILOR LENTINUS
Pregatirea si altoirea bustenilor
Cresterea ciupercilor
Recoltarea ciupercilor
Riscuri in cresterea ciupercilor
ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI
Furnizori de miceliu
Producatori si distribuitori de ciuperci
Documentatie pentru cresterea ciupercilor comestibile
INTRODUCERE
Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.
Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.
In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.
Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.
Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CIUPERCI CARE CRESC IN FERME
Vom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fiecare specie prezentam o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta temperatura.
FAMILIA PLEUROTUS
Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului.
Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta teperatura de pana la -20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o "membrana" care sa acopere lamele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii.
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C.
Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C
Pleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foarte bine la temperatura scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatura de fructificare: 14-20 gr C.
Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calitati culinare excelente chiar daca producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le detinem in momentul asta).
FAMILIA AGARICUS
In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza "button mushrooms". Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare.
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cuoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C.
Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de "bulgare de zapada" deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri de mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C
Agaricus Blazei esste de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai e cunoscuta sub denumirea de "God's mushroom", adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C
LENTINUS EDODES (SHIITAKE)
Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produse in cea mai mare cantitate in comparatie cu alte specii de ciuperci in lume.
O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata si este foarte rezistenta la boli si daunatori.
Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte, dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agaricus pe compost.
ALEGEREA CIUPERCILOR PENTRU CRESTEREA IN FERMA DVS
Pentru inceput trebuie sa stiti ca "semintele" ciupercilor numite miceliu este sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa "insamantati" pentru o noua generatie cu acesti spori."Semanta" trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci care o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu consultati Vanzatori de miceliu
Luati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciuperci pentru care au miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de fructificare, rezistenta la boli, puterea de productie si alte avantaje sau dezavantaje.
Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciupercile Lentinus sau una dintre ciupercile Pleurotus sau Agaricus.
CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS
Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului.
Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si care necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau "primordiile de fructificare", dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.
In continuare vom prezenta amanuntit fiecare etapa din cresterea ciupercilor Pleurotus si Agaricus.
Prelucrarea compostului
Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita eforturi din partea producatorului.
Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale:
* paie de grau, orz sau orez,
* balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena
* gainat solid
* balegar de porc uscat
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.
Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar.
Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree.
Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udata si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 3-4 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii.
Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 62-72 gr C.
Aceasta metoda de a prepara compostul este una dintre cele mai accesibile. In capitolul Alte metode de preparare a compostului puteti sa alegeti o alta metoda care credeti ca se potriveste mai bine afacerii dvs.
Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor
Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic.
In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna.
Insamantarea compostului cu miceliu
Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca 27-28 gr C. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca.
Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi "sapati" cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai "sapati" o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune.
O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. La fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei din surplus.
Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p.
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste si palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala.
Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%.
Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus.
Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile.
Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.
Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei.
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
Inainte golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urcat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost.
Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi.
In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.
Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.
CRESTEREA CIUPERCILOR LENTINUS
Din punct de vedere comercial trebuie subliniat succesul pe care aceste ciuperci il cunosc pe piata in ultima vreme. Astfel, daca Lentinus era apreciat cu precadere in zona asiatica, acum este una din ciupercile cu cea mai mare cautare in supermarheturile europene si americane. Succesul se poate explica atat prin calitatile ciupercii, dar mai ales prin usurinta cu care se adapteaza unui climat artificial.
Spre diferenta de ciupercile Pleurotus si Agaricus, ciupercile Lentinus au nevoie de un alt fel de suport organic pe care sa creasca. Ciupercile Lentinus prefera seva lemnului fata de compost pe post de hrana. Astfel pentru cresterea ciupercilor Lentinus aveti nevoie, pentru inceput de cel putin 100 busteni, sau, pentru o afacere ceva mai serioasa 2000 busteni cam de 1- 1,5 m lungime si intre 10 si 15 cm diametru. Acesti busteni vor fi insamantati cu miceliu si vom astepta ca miceliu sa "cucereasca" busteanul cu "radacinile" sale pentru ca sa creasca ciuperci bune pentru comercializare cam de 12-20 cm diametrul palariei. Ca si la ciupercile Pleurotus si Agaricus, partea de crestere efectiva a ciupercilor este usoara, partea grea este la pregatirea substratului nutritiv al ciupercilor. Atat obtinerea cat si pregatirea bustenilor este partea grea si necesita toata munca.
Odata ce aveti bustenii pregatiti si insamantati vor creste ciuperci timp de 3-5 ani.
Pregatirea si altoirea bustenilor
Ciupercile Lentinus cresc atat in mod natural cat si artificial pe trunchiurile copacilor. Pentru a simula conditiile salbatice de crestere a acestor ciuperci aveti nevoie de multe buturugi de 10-15 cm diametru si 1- 1,5 m lungime. Buturugile se prefera a fi de stejar, desi se pot creste si pe carpen, ulm, plop, salcam. De mentionat ca lemnul moale de pin sau brad nu poate fi folosit pentru cresterea ciupercilor precum si steajul rosu.
Buturugile ar trebui taiate toamna, iarna sau primavara, de preferabil intre octombrie si februarie. Depozitati buturugile pe un suport, nu lasati sa intre in contact cu murdarie. Puteti sa procurati buturugile din copaci taiati care nu au stat mai mult de 2 luni. Aveti grija ca scoarta copacului sa nu fie afectata la taiere.
Odata ce aveti cel putin 5000 buturugi pentru o afacere medie urmatorul pas ar fi sa gauriti buturugile. Altoirea buturugilor urmeaza la nu mai mult de 2 saptamani dupa ce au fost taiate. Aveti nevoie de un burghiu pentru a face gauri de 0,75 cm diametru si de 2,4 cm adancime. Faceti cam 20-30 gauri pe buturuga la distante de 15-17 cm intre ele pe lungime si 4-5 cm pe latime. In aceste gauri veti pune miceliul procurat cat incape. Pentru a va asigura ca pe bustean vor creste doar ciupercile Shiitake fara alti competitori pentru hrana cum ar fi bacterii sau alte ciuperci veti astupa gaurile cu ceara caldura. Aveti grija ca ceara sa nu fie fierbinte ca sa nu ia foc busteanul. Apoi insemnati pe bustean data altoirii.
Cresterea ciupercilor
Dupa altoire bustenii se vor pune intr-o zona umbrita. Umiditatea este deosebit de importanta pentru buna dezvoltare a ciupercilor si va trebui sa fie urmarita regulat.
Este important ca bustenii sa nu fie niciodata uscati, dar nici sa nu fie foarte umezi sa mucegaiasca. Va trebui asigurata o buna aerisire pentru a preveni mucegairea. In timpul incubatiei bustenii vor fi udati timp de 12 ore odata sau de doua ori pe luna, mai ales in perioadele secetoase din vara.
Prima productie de ciuperci va iesi in aproximativ 6-18 luni, urmand ca timp de 3-5 ani bustenii sa produca in mod constant ciuperci. Productiile cele mai bune vor fi obtinute in cel de-al doilea si cel de-al treilea an.
Recoltarea ciupercilor
Fructificarea se anunta prin niste mici inele albe de miceliu la capatul busteanului. In acest moment puteti sa aranjati busteanul putin inclinat sprijinit de ceva pentru a usura recoltarea productiei. Ciupercile pot fi fortate sa fructifice printr-o udare masiva. Daca cresteti ciupercile afara, fara incaperi cu incalzire, e mai bine sa asteptati ploile de primavara sau toamna. Daca doriti o productie buna tot timpul anului atunci ar trebui sa simulati in incapere temperatura si umiditatea specifica toamnei si primaverii.
Ciupercile ar trebui culese cand palaria este deschisa doua treimi. Culesul se face cu un cutit ascutit. Ciupercile proaspat culese pot fi tinute in cutii de carton nu mai mult de o luna la temperatura de 8-10 gr C. Puteti sa uscati ciupercile sau sa le taiati inainte de comercializare, dar veti primi pentru productia dvs un pret net sub cel obtinut pentru ciupercile proaspete.
Riscuri in cresterea ciupercilor
Producatorii care cresc ciupercile in natura direct pe copaci au raportat diversi factori de risc asociati cu cresterea ciupercile Lentinus. Aceste riscuri includ: vremea nefavorabila, imbolnavirea ciupercilor, poate chiar probleme pe piata deoarece in primavara si toamna, atunci cand cresc ciupercile pe piata pretul ciupercilor este relativ mic. Verile ploioase pot defavoriza productia de ciuperci, se prefera veri racoroase si uscate. Deasemenea verile lungi si uscate duc la o productie de calitate mai slaba.
Daunatorii ciupercile pot fi furnicile, veveritele, soarecii, diverse pasari sau chiar caprioarele. Deasemenea animalele care afecteaza coaja bustenilor dauneaza productiei de ciuperci.
Alte probleme ar putea sa apara din cauza miceliului de proasta calitate. Discutati cu vanzatorul de miceliu despre conditiile de temperatura si umiditatea care favorizeaza specia de ciuperci care ati cumparat-o.
ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI
Metoda II:
Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocata cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut.
Metoda III:
Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasari solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere. Pasteurizarea se face ca la in capitolul Prelucrarea compostului
Bureţi iepureşti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciupercă comestibilă întâlnită în lunile VIII-IX pe cioate şi la baza trunchiurilor de stejar unde formează tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcătuit din mai multe pălării, susţinute de picioruşe pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Pălăria plan-convexă cu diametrul de 2-3 cm ombilicată, marginea uşor răsucită. Faţa superioară pruinoasă, fin scuamoasă, brună cenuşie sau brună deschis. Faţa inferioară cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevăzute cu pori mici poligonali. Trunchiul şi ramificaţiile albicioase. Carnea subţire albă, moale, suculentă, gust dulceag, miros de făină.
Alimentaţie- valoare alimentară mică. Folosită numai în stadiul tânăr.
Ciupercă comestibilă întâlnită în lunile VIII-IX pe cioate şi la baza trunchiurilor de stejar unde formează tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcătuit din mai multe pălării, susţinute de picioruşe pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Pălăria plan-convexă cu diametrul de 2-3 cm ombilicată, marginea uşor răsucită. Faţa superioară pruinoasă, fin scuamoasă, brună cenuşie sau brună deschis. Faţa inferioară cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevăzute cu pori mici poligonali. Trunchiul şi ramificaţiile albicioase. Carnea subţire albă, moale, suculentă, gust dulceag, miros de făină.
Alimentaţie- valoare alimentară mică. Folosită numai în stadiul tânăr.
Bureţi gălbiori.
Lactarius mitissimus Fam Russulaceae.
Descriere: ciupercă ne comestibilă. Întâlnită în lunile sept-oct, printre periniţe de muşchi din pădurile de răşinoase. Pălăria mamelonată diametrul 3-5cm. Faţa superioară portocalie, puţin vâscoasă pe timp umed. Faţa inferioară cu lamele crem ocracee. Picior plin, apoi gol, lung de 3-8cm diametrul 0,4-0,9cm portocaliu deschis. Carnea gălbuie cu latex alb, gust amar, miros mai mult sau mai puţin ne plăcut.
Descriere: ciupercă ne comestibilă. Întâlnită în lunile sept-oct, printre periniţe de muşchi din pădurile de răşinoase. Pălăria mamelonată diametrul 3-5cm. Faţa superioară portocalie, puţin vâscoasă pe timp umed. Faţa inferioară cu lamele crem ocracee. Picior plin, apoi gol, lung de 3-8cm diametrul 0,4-0,9cm portocaliu deschis. Carnea gălbuie cu latex alb, gust amar, miros mai mult sau mai puţin ne plăcut.
Bureţi flocoşi.
Lactarius torminosus Fam Russulaceae.
Ciupercă comestibilă întâlnită în lunile VII-X pe sol izolată sau în grupuri mai ales sub mesteceni dezvoltare mare în sept-oct.
Denumiri populare- burete de mesteacăn, flocoşel, păruşei, râşcov de mesteacăn.
Descriere- pălăria sferică, apoi întinsă, deprimată în zona centrală, cărnoasă, cu marginea răsucită în jos, diametrul 5-11cm. Faţa superioară puţin lipicioasă cu zone concentrice, lânoasă, mai ales marginea tomentos-lanată, roz-cărămizie sau brun-roşiatic. Faţa inferioară cu lamele subţiri, strânse puţin decurente, crem. Picior cilindric, mai gros la bază, plin, apoi găunos, lung de 4-6cm diametrul 1-2cm, asemănător la culoare cu pălăria. Carnea alb-roz, fragilă, latex alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Alimentaţie- regional se folosesc în consum. Se ţin 6-8 ore în apă, se scurg, se opăresc apoi se gătesc. Pentru iarnă se conservă în oţet. Consumaţi cruzi sunt puternic laxativi, pricinuind tulburări gastro-intestinale.
Ciupercă comestibilă întâlnită în lunile VII-X pe sol izolată sau în grupuri mai ales sub mesteceni dezvoltare mare în sept-oct.
Denumiri populare- burete de mesteacăn, flocoşel, păruşei, râşcov de mesteacăn.
Descriere- pălăria sferică, apoi întinsă, deprimată în zona centrală, cărnoasă, cu marginea răsucită în jos, diametrul 5-11cm. Faţa superioară puţin lipicioasă cu zone concentrice, lânoasă, mai ales marginea tomentos-lanată, roz-cărămizie sau brun-roşiatic. Faţa inferioară cu lamele subţiri, strânse puţin decurente, crem. Picior cilindric, mai gros la bază, plin, apoi găunos, lung de 4-6cm diametrul 1-2cm, asemănător la culoare cu pălăria. Carnea alb-roz, fragilă, latex alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Alimentaţie- regional se folosesc în consum. Se ţin 6-8 ore în apă, se scurg, se opăresc apoi se gătesc. Pentru iarnă se conservă în oţet. Consumaţi cruzi sunt puternic laxativi, pricinuind tulburări gastro-intestinale.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)